Luni, 9 Decembrie 2019


+40 244 522 445
+40 244 522 446
ca-ploiesti@just.ro
ca-ploiesti-info@just.ro

Palatul de Justiţie Prahova

Început în urmă cu 22 ani, Palatul de Justiţie din Ploieşti, este cel de-al doilea obiectiv de investiţie derulat de Ministerul Justiţiei după Palatul de Justiţie din Bucureşti, atât din punctul de vedere al costurilor (fondurile alocate sunt de 24.489 mii lei, din care construcții montaj 18.155 mii lei, fondurile utilizate până la 31.12.2011 sunt în cuantum de 24.267 mii lei), cât şi din cel al suprafeţei desfăşurate (19.430 mp, 3750 mp suprafaţă construită), este finalizat în proporție de doar 60%, structura de rezistență este gata în proporție de 98%, sistemul de fundații și subsolul în procent de 100%, în timp ce din partea de arhitectură au fost făcute lucrări reprezentând 20% din volumul total.

Prin H.G. nr.874/14.11.2013 a fost modificată H.G.nr.273/2012 pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivului de investiţii Palatul de Justiţie Prahova, iar procedurile privind continuarea lucrărilor la obiectivul de investiţii s-au derulat prin intermediul Direcţiei de Implementare a Programelor Finanţate din Împrumuturi Externe din cadrul Ministerului Justiţiei.

În urma finalizării lucrărilor de reproiectare în baza contractului încheiat de Ministerul Justiţiei cu S.C. IPCT S.A. Bucureşti, a fost declanșată procedura de atribuire a contractului de execuție a lucrărilor pentru finalizarea obiectivului de investiții.

În anul 2016 s-au demarat lucrările de execuție în baza proiectului tehnic întocmit de S.C. IPCT S.A. Bucureşti, finanţate prin Acordul de Împrumut nr. 4811 – RO încheiat între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat prin Legea nr.205/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Contractul de execuție a fost încheiat în data de 02.12.2015 de Ministerul Justiției cu S.C. Rotary Construcții S.R.L. București, termenul de execuție a lucrărilor fiind de 18 luni de la data începerii acestora, respectiv 15.01.2016.

În urma unei noi revendicări termenul de finalizare a Palatului de Justiție Prahova a fost modificat în 05.12.2019.

Prin edificarea acestui obiectiv de investiții, de o importanță deosebită pentru municipiul Ploiești, se vor crea condiții decente pentru desfășurarea activității Curții de Apel Ploiești și Tribunalului Prahova în beneficiul actului de justiție

Istoria sediului actual al Curții de Apel Ploiești

Actualul Palat al Culturii este una din clădirile emblematice al Ploieștilor, reprezentând acea foarte mică parte a centrului vechi care a supraviețuit bombardamentelor, cutremurelor și demolărilor.

Cu toate că azi este un simbol al urbei și culturii locale, destinația sa inițială era mult diferită de cea pe care o are acum, fiind, la origine, Palatul Justiției.

Nevoia unui nou sediu pentru instanțele judecătorești din Prahova s-a simțit încă de la începutul secolului al XX-lea. Autoritățile încep să caute soluții pentru rezolvarea acestei probleme și se ajunge la găsirea unui loc între Obor (care se se află pe locul parcului Dobrogeanu Gherea de azi), capătul străzii Lipscani și Calea Câmpinii. Spațiul era parțial doar ocupat de prăvălii, ceea ce a redus cheltuielile cu expropierea, restul fiind parte din Oborul orășenesc.

În timp ce lucrările de eliberare a spațiului avansau, s-a cautat un arhitect de prestigiu, care să construiască noul Palat al Justiției. În scurta vreme, autoritățile s-au oprit la francezul E. Doneaud, același care va contribui și la ridicarea clădirii Cercului Militar Național din București.

Piatra de temelie a fost pusă în 1906 și lucrările au mers destul de încet, fiind întrerupte de lipsa banilor, de războiul balcanic și mai apoi de izbucnirea Primului Război Mondial și de ocuparea Ploieștilor de către forțele germane.

Arhitectul E. Doneaud plecase din Ploiești supărat deoarece lucrarile fuseseră sistate și, în plus, primăria nici nu îi dăduse banii promiși. Așa că, la începutul anilor 20, când s-a pus problema reînceperii lucrărilor, era nevoie de un nou arhitect care să conducă lucrările. A fost ales ploieșteanul Toma T. Socolescu, poate cel mai ilustru arhitect al vremii în oraș. Acesta fusese asistentul lui Doneaud așa că era familiarizat cu proiectul și a acceptat să fie el cel care urma să finalizeze construirea noului palat.

Construcția a fost reluată în 1924 și s-au alocat fonduri substanțiale pentru noul edificiu, așa că în 1933, Palatul Justiției era aproape terminat. Inaugurarea sa festivă a avut loc pe 26 noiembrie 1933, panglica fiind tăiată de către Majestatea Sa Regele Carol al II-lea care a și tinut un discurs cu această ocazie. Printre altele a spus: "Inaugurând astăzi acest frumos locaș, care este o podoabă a municipiului Ploiești, sunt fericit că în el se vor adăposti aceia cari au chemarea de a împărți dreptatea...".

Noul Palat al Justiției a schimbat radical situatia arhitecturală din centrul orașului. Dacă până în acel moment, zona era împânzită de construcții haotice, reduse ca înălțime și suprafață, sediul puterii judecatorești era un prim pas spre sistematizarea orașului. Drept urmare, pentru a se crea o mică piață în fața Palatului Justiției și pentru a se mări perspectiva asupra sa, au fost demolate o serie de clădiri de secol XIX, inclusiv o porțiune din strada Lipscani, dar și hanul Hagi Petre Buzilă (1938).

Primul șoc pe care l-a resimțit noua construcție a fost cutremurul din noiembrie 1940, care a lasat amprente destul de puternice asupra fațadei, lucru evidențiat într-o poză de epocă.

După 1945, regimul comunist se instaurează în România și acest fapt are repercusiuni și asupra vieții cotidiene. Cum volumul de munca al instanțelor judecătorești a scăzut (fondul locativ fusese naționalizat, începuse colectivizarea pământurilor agricole, unele cazuri erau preluate de curtea marțială, etc), s-a decis mutarea tribunalului în sediu de pe strada Gh. Lazăr, care până atunci fusese al Administrației Financiare. Cu toate că mutarea a fost hotarâtă în 1948, transferul efectiv s-a petrecut 4 ani mai târziu, în 1952.

În locul rămas liber a fost instalată biblioteca municipală, actuala ”N. Iorga”, diferite cercuri culturale (de teatru, muzică, etc) și Muzeul de Științe ale Naturi care promova teoria evoluționistă, atât de draga ideologiei comuniste. Dacă bombardamentele americane din 1944 nu au afectat în mod substantial clădirea, al doilea mare cutremur – cel din 1977 – a zdruncinat destul de puternic construcția. Cu toate ca nu s-a prăbușit nicio aripă a palatului, în interior stricăciunile au fost destul de însemnate.

Curtea de Apel Ploiești este una din cele 16 curți de apel din România. A fost înființată prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească și funcționează efectiv începând cu data de 1 iulie 1993. În perioada 1 iulie 1993 – 1 mai 1996 Curtea de Apel Ploiești și-a desfășurat activitatea în incinta Tribunalului Prahova, iar începând cu data de 1 mai 1996 și în prezent funcționează în aripa de nord a Palatului Culturii din Ploiești, într-un spațiu pe care îl deține cu chirie de la Consiliul Județean Prahova.